o umbra cu o inima

s. nu avea notiunea spatiului sau a timpului. pentru ea erau doar 2 amanunte insignifiante. putea sa fie in orice forma, oricand, oriunde. ca sa nu te deranjeze prea mult se facea dint-odata extrem de mica, puteai la o adica sa ti-o pui si-n buzunar si se lipea de tine. nu era nimic tactil, era o umbra mica de tot, cat un deget. acea umbra radea si fuma cand avea kef. s. venea in orice moment, oriunde. daca aveai nevoie de un zambet, se facea din nou umbra si venea urgent la tine acasa, in parc, intr-un tramvai, in orice colt al lumii. putea sa-ti aduca si flori. e singura tipa pe care o stiu aducand flori. in linistea bolnava a serilor dintr-un oras blestemat (iasi), s. se transforma in inima si batea usor pt. tine. la un moment dat aceasta umbra a plecat intr-un loc unde nu stie nimeni de ea. nu e o metafora ieftina, pur si simplu a disparut intr-un loc cu multe icoane. la o manastire.
mi-s dori sa fiu umbra ei pentru cateva minute, candva.