duminică, 15 martie 2009

vineri, 13 martie 2009

eskimo women

nu inteleg panica ecologistilor ca se topesc ghetarii, ca o sa vina inundatiile, ca o sa fie caldura mare monser, ca vom purta doar pantaloni scurti, tricouri si sandale in loc de manusi, fulare, caciuli si paltoane sau ca vor disparea formatiile de heavy metal nordic si se vor inmulti formatiile ce vor presta un reggae simpatic.

de ce nu se gandesc ca poate eschimosii se mai satura si ei de frig? odata cu incalzirea globala, sansele ca o femeie eschimos sa intalneasca un negru carliontat din kenya care ii va incalzi piciorusele inghetate vor fi mult mai mari.

joi, 12 martie 2009

fellini & mozzarella

un baiat punk si o pianista vorbind despre luna, mozzarella si fellini.

marți, 10 martie 2009

jim & john



OPEN LETTER TO JOHN CASSAVETES

There’s a particular feeling I get when I’m about to see one of your films – an anticipation. It doesn’t matter if I’ve seen the film before or not (by now I think I’ve seen them all at least several times) I still get that feeling. I’m expecting something I seem to crave, a kind of cinematic enlightenment. As a film fan or as a filmmaker (there isn’t really a clear dividing line for me anymore) I’m anticipating a blast of inspiration. I want formal enlightenment. I need the secret consequences of a jump-cut to be revealed to me. I want to know how the rawness of the camera angles or the grain of the film material figures into the emotional equation. I want to learn about acting from the performances, about atmosphere from the light and locations. I’m ready, fully prepared to absorb “truth at twenty-four-frames-per-second.”

But the thing is this: as soon as the film begins, introduces its world to me, I’m lost. The expectation of that particular enlightenment evaporates. It leaves me there in the dark, alone. Human beings now inhabit that world inside the screen. They also seem lost, alone. I watch them. I observe every detail of their movements, their expressions, their reactions. I listen carefully to what each one is saying, to the frayed edges of someone’s tone of voice, the concealed mischief in the rhythm of another’s speech. I’m no longer thinking about acting. I’m oblivious to “dialogue.” I’ve forgotten the camera.

The enlightenment I anticipated from you is being replaced by another. This one doesn’t invite analysis or dissection, only observation and intuition. Instead of insights into, say, the construction of a scene, I’m becoming enlightened by the sly nuances of human nature.

Your films are about love, about trust and mistrust, about isolation, joy, sadness, ecstasy and stupidity. They’re about restlessness, drunkenness, resilience and lust, about humor, stubbornness, miscommunication and fear.

But mostly they’re about love and they take one to a far deeper place than any study of “narrative form.” Yeah, you are a great filmmaker, one of my favorites. But what your films illuminate most poignantly is that celluloid is one thing and the beauty, strangeness and complexity of human experience is another.

John Cassavetes, my hat is off to you. I’m holding it over my heart.
--

Jim Jarmusch, 9/2000

split screen



Split-Screen

The blond girl in my bathroom
wearing leather underwear
is cutting her hair shorter

in hopes of giving it the appearance
of being longer.
This reminds me of the Hungarian

who moves to Los Angeles,
forgets how to speak Hungarian,
and never learns a word of English.

jim jarmusch

luni, 9 martie 2009

nelamurire



un amic bun de-al meu are o mare nelamurire. ce-o fi fost in mintea lui godard?

"bai....in locul lu Godard imi bagam ceva in film si plecam cu ea pe insula undeva...sa nu ne stie nimeni"

duminică, 8 martie 2009

clientii nefericirii

personajele din filmele lui bela tarr par a a avea abonament permanent pe o linie de tramvai ce nu duce nicaieri. dar e un tramvai ce merge in ritm de pasi de dans. incet si delicat.

sâmbătă, 7 martie 2009

cioburi si istericale

cum maine e o zi deosebita, ar fi pacat sa nu o sarbatorim cum se cuvine. puteti sa spargeti vazele cu flori (ca oricum veti primi sau oferi altele), sa va faceti praf, sa va incaierati cu strainii sau cu iubitii/iubitele si eventual sa trageti si cu pusca. sa dansam!

duminică, 1 martie 2009

The Book!

de la corrections incoace, nici o carte nu m-a bulversat ca revolutionary road-ul lui richard yates. e atat de buna incat la sfarsitul ei nu poti respira.



Thanks C. :)

joi, 26 februarie 2009

uita tot ce-a fost...

stiam versiunea celor de la nightlosers si-mi placea. dar nu se compara cu dramatismul margaretei. ah, baby, baby...

luni, 23 februarie 2009

apa plata

oscaruri:
m-am bucurat pt. penelope, heath & kate.
m-am intristat pt rourke, frost/nixon, waltz with bashir si auf der strecke.



sg diferenta dintre performanta lui rourke si performanta lui penn e ca in spatele uneia se afla o kestie numita viata, iar in spatele celeilalte se afla o kestie numita crez. fiecare are dreptul sa-si aleaga ce cauta intr-un film.

joi, 19 februarie 2009

seara celor 2 emily

aseara, pentru prima data in viata mea, am dormit cu o pisica in garsoniera. i-am facut un culcus provizoriu format din pulovere de iarna groase. i-am pus lapte cu cereale intr-o farfurie mica si apa, in alta. nu stiam nimic despre ea. o vazusem cu cateva ore inainte dansand la bara intr-un loc stingher (mai precis o tzeava de apa calda, intr-o scara de bloc). sus la mine, a incercat ce-i drept mai mult, inlocuind bara cu picioarele mele care paseau incet, stangace...am zis sa o strig emily, ca pe o domnisoara ce-mi fransese la randul ei inima...

marți, 17 februarie 2009

joi, 12 februarie 2009

a glorious bastard

tarantino is back!

miercuri, 11 februarie 2009

amantii beau sifon

e singura carte pe care am citit-o dorindu-mi sa o memorez, cuvant cu cuvant. astept zecile de recitiri...



" Mama insa a dat multe exemple de oameni cinstiti care isi castiga singuri existenta, printre care si sifonarii. Bunicul a sarit ca ars: "De astia imi vorbesti tu, care iti vand apa chioara de la robinet?" Unchiul, insa, i-a amintit: "Dar ei si-au procurat masini de facut sifon! si, pe de alta parte, trebuie sa mai faca rost si de o substanta anume pe care sa o puna in apa." Matusile au sarit si ele: "In toate filmele de dragoste, amantii beau sifon!" Auzind acestea, tata a spus satisfacut: "Singurul lucru bun la sifonul asta este cand il torni in vin si faci un sprit pe cinste!" Unchiul ne-a informat: "In Rusia, sifonul se da gratis." Bunicul l-a intrebat: "Si le convine sa faca asta?" "Peste tot exista oameni care mint ca sa supravietuiasca", a conchis mama. "

luni, 9 februarie 2009

cronica unui furt anuntat



am citit 3/4 din ea in casa unui prieten de-al unui bun prieten. e MINUNATA (filme, culori, poze si dialogul dintre coapsele unei gagici). doresc pe aceasta cale sa anunt ca daca cineva vrea sa ma aiba sclav pentru 1 an (restul vietii ar fi prea mult), ma poate cumpara oferindu-mi aceasta carte. e scumpa in draci, stiu, dar investitia vi se va intoarce inzecit. incheiem contract la notar, nu-i problema.

daca nu vrea nimeni, ma vad nevoit sa ma bag la un furtisag pe motive estetice.

luni, 2 februarie 2009

in doi

















sfarsit: